Aplicarea nediscriminatorie a L7/2006

SINDICATUL SALARIAŢILOR

 DIN CAMERA DEPUTAŢILOR

 

Către

Secretariatul General al Camerei Deputaţilor

Domnului  Secretar General Gheorghe Barbu

 

 

 

 

Domnule Secretar General,

 

 

          Uniunea Europeana a recunoscut şi fundamentat dreptul la tratament egal ca principiu fundamental al dreptului comunitar[1].

          Prin urmare, dreptul de egalitate de tratament presupune nu numai simpla egalitate de remunerare, ci, în egală măsură, egalitatea de acces într-o funcţie.

          Prin Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului parlamentar, republicată, art.5(4) se face o discriminare directă între angajaţii Parlamentului, deoarece personalul cu funcţii de execuţie din cadrul Departamentului Administrativ, Infrastructură şi Întreţinere, Direcţiei Generale pentru Dezvoltare, Direcţiei Transporturi, Direcţiei Afaceri Interne este tratat mai puţin favorabil decât personalul angajat pe funcţii publice din cadrul altor compartimente al Secretariatului General al Camerei Deputaţilor.

          Pe de altă parte se impută şi o discriminare indirectă deoarece prevederile art. 5, alin. 4 din Legea 7/2006 pun o anumită categorie de funcţionari în dezavantaj în comparaţie cu altă categorie de funcţionari, consideraţi prin Legea 7/2006 că şi-au dobândit dreptul şi privilegiul de a beneficia de un statut special. Elementele de incertitudine prezente în art.5, alin.4 din Legea 7/2006 şi marja de manevră pe care legea o conferă au făcut posibilă încadrarea pe funcţii publice parlamentare doar a următoarelor categorii de personal din Departamentul Administrativ, Infrastructură şi Întreţinere, Direcţia Generală pentru Dezvoltare, Direcţia Transporturi, Direcţia Afaceri Interne: şef departament, director general, director, şef serviciu, şef birou, şef secţie.

Categoriile de personal - consilier, expert, consultant, referent-au fost lăsate în afara legii pentru a se face o discriminare clara între şefi, categoria de personal - consilieri, experţi, consultanţi, referenţi şi altă categorie - gestionari, muncitori, îngrijitori etc.

          De aceea, considerăm că prin art.5, alin. 4 din Legea 7/2006 s-a creat un precedent în care atribuţiile unei funcţii - cea de funcţionar public parlamentar - este exercitată în mod privilegiat în comparaţie cu  atribuţiile unui consilier, expert, consultant, referent din cadrul aceleiaşi structuri a Parlamentului, încadraţi şi ei ca şi ceilalţi pe funcţii publice, cu o vechime şi o experienţă profesională la fel de utilă şi necesară pentru buna desfăşurare a activităţilor în cadrul structurilor Parlamentului.

          Diferenţele de tratament între consilieri, experţi, consultanţi, referenţi, şefi de cabinet - funcţionari publici parlamentari şi consilieri, experţi, consultanţi şi referenţi - personal contractual, bazate pe caracteristici legate de natura unei activităţi profesionale sau condiţia exercitării ei, constituie o discriminare, deoarece personalul considerat contractual are o pregătire profesională specifică şi o vechime în Parlamentul României care, din păcate, prin art.5, alin.4, nu poate accede la o funcţie publica şi nici promova profesional decât în cadrul unor structuri tehnice, deşi mulţi angajaţi contractuali sunt de meserie jurişti, economişti etc. Dacă un funcţionar public parlamentar poate renunţa la o funcţie şi poate trece pe o funcţie contractuală, de ce invers nu este posibil? Dacă un jurist sau un economist din direcţiile tehnice, din varii motive, cere angajatorului transferul în altă direcţie, cu o activitate specifică pregătirii sale, acest lucru nu este posibil, pentru că este scos în afara Legii 7/2006,  nu intră sub incidenţa ei, nu este funcţionar public parlamentar şi nu beneficiază de acest statut. Pe de altă parte, daca ar fi să ne raportăm la art.5, alin 4 din Legea 7/2006 nu toţi desfăşoară activităţi de administrare, gospodărire, investiţii, întreţinere-reparaţii şi deservire, pentru că nu reprezintă instituţie separată în raport cu terţii, ci sunt încadraţi pe funcţie publică, nu pe categorii profesionale. De aceea, considerăm că prin art. 5, alin 4, Legea 7/2006 aduce atingere categoriilor de personal discriminate – consilieri, experţi, consultanţi, referenţi din cadrul Departamentului Administrativ, Infrastructură şi Întreţinere, Direcţiei Generale pentru Dezvoltare, Direcţiei pentru Transporturi.

Dat fiind existenţa unei necesităţi imperioase de personal de execuţie din cadrul Departamentului Administrativ, Infrastructură şi Întreţinere, Direcţiei Generală pentru Dezvoltare, Direcţiei Transporturi, Direcţiei Afaceri Interne  în Camera Deputaţilor, Parlamentul României, este imperios necesar să se facă o distincţie clară între funcţia publică, pregătirea profesională şi vechimea în cadrul instituţiei. Personalul contractual - consilieri, experţi, consultanţi, referenţi - se consideră lezat de nerespectarea în privinţa lor a principiului egalităţii de tratament, pentru că prevederile Legii 7/2006, prin art.5, alin.4, constituie o limitare în ceea ce priveşte accesul la o altă funcţie în cadrul instituţiei în care şi pentru care munceşti.

 Diferenţa de tratament nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, pentru că separă artificial situaţii similare. Categoria de personal care îşi desfăşoară activitatea în direcţiile considerate „tehnice” are drept scop urmărit asigurarea funcţionalităţii structurilor Secretariatului General şi a imobilului Palatul Parlamentului.

De aceea, vă rugăm să luaţi în considerare caracterul proporţional al măsurii legislative (art.5, alin.4 din Legea7/2006) faţă de scopul urmărit.

          Considerăm că Parlamentul României este obligat să ne recunoască dreptul de a beneficia de condiţii juste şi egale de muncă în raport cu funcţionarii publici parlamentari, pentru că mulţi dintre cei scoşi în afara Legii 7/2007 sunt persoane care desfăşoară acelaşi tip de activitate, au aceleaşi studii, vechime în specialitate etc.,  sunt oameni de o necontestabilă valoare, cu o vechime în instituţie de peste 10 ani şi o specializare variată:  arhitecţi, ingineri, economişti, jurişti, etc.-oameni care au avut o contribuţie însemnată la buna funcţionalitate a imobilului Palatul Parlamentului şi a activităţilor desfăşurate în forul legislativ al ţării.

În acest sens, cerem modificarea art.5, alin.4, amendarea Legii 7/2006 sau aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestui articol, astfel încât persoanele care desfăşoară activităţi similare, deşi în structuri diferite, având acelaşi nivel de studii, să aibă acelaşi statut, respectiv de funcţionar public parlamentar. Aceasta cu atât mai mult cu cât şefii direcţiilor nominalizate – Departamentul Administrativ, Infrastructură şi Întreţinere, Direcţia Generală pentru Dezvoltare, Direcţia Afaceri Interne şi Direcţia pentru Transporturi -  sunt funcţionari publici parlamentari prin derogare de la o lege organică, deşi coordonează direcţii tehnico-administrative, au aceleaşi studii tehnice, economice etc., iar persoanele cu funcţii de execuţie din subordine nu beneficiază de statutul funcţionarului public parlamentar. Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, este o lege organică care nu poate fi completată printr-un regulament intern şi nu poate fi aplicată discriminatoriu. Cererea este justificată prin interesul rezolvării echilibrului dintre diversele categorii de personal: consilieri, experţi, consultanţi, referenţi, şefi de cabinet-funcţionari publici parlamentari şi consilieri, experţi, consultanţi, referenţi – personal contractual şi personal tehnic-şoferi, muncitori, îngrijitori.    

 

Secretar

al

Biroului Executiv

 

Angela Ghenciu

Avizat:

Preşedinte al Sindicatului Salariaţilor din Camera Deputaţilor

 

         Eliza Enache



[1] Directiva 76/2007, modificata prin Directiva 2002/73 pentru aplicarea principiului de tratament  în ceea ce priveşte accesul la angajare, la formare şi promovare profesionala şi la condiţiile de munca; Directiva 2000/73 de modificare a Directivei 76/2007 privind crearea unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în domeniul ocupării şi al muncii, Carta Socială Europeana Revizuită (1996) a Consiliului Europei –se asigură egalitatea de tratament în materie de angajare în muncă şi profesie. Conţinutul prevederilor Directivelor europene şi al Convenţiilor Internaţionale se regăsesc în Codul Muncii art. 5 şi OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, modificată şi completată prin Legea 324/2006, republicată în Monitorul Oficial nr.99 din 8 februarie 2007.

Către Secretarul General al Camerei Deputaţilor


Către Secretarul General al Camerei Deputaţilor

Domnului Gheorghe Barbu

 

 

 

Domnule Secretar General,

 

          Biroul Executiv al Sindicatului Salariaţilor din Camera Deputaţilor vă adresează rugămintea să ne comunicaţi următoarele:

1)     stadiul în care se află negocierile reprezentanţilor Secretariatului General al Camerei Deputaţilor cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în legătură cu amendarea Legii nr. 330/2009, în sensul introducerii funcţiilor specifice statutului funcţionarului public parlamentar conform Legii 7/2006, cât şi modificarea corespunzătoare a grilei de salarizare;

2)     dacă există un grup de lucru constituit la nivelul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor care să aibă ca obiect de activitate formularea unor propuneri de amendare a Legii 330/2009 în scopul stabilirii concordanţei acesteia cu prevederile statutului funcţionarului public parlamentar, cât şi a personalului contractual;

3)     de asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi componenţa acestui grup de lucru, solicitându-vă în acelaşi timp să aprobaţi participarea unui reprezentant al sindicatului nostru la lucrările acestui grup de lucru;

4)     în cazul în care s-au formulat deja amendamente, în sensul celor expuse mai sus, vă rugam sa ni le aduceţi la cunoştinţă astfel încât să informăm salariaţii.

         

Vă mulţumim.

 PREŞEDINTE,                SECRETAR,
 Eliza Enache               Angela Ghenciu
 

 

» vezi comentarii

Meniu